aberatii de seara

zambetul tau imi intregeste zambetul in fiecare dimineata. si totusi, eu inca nu te-am cunoscut, si tu nu m-ai vazut niciodata. cu toate astea, adormim cu gandul unul la celalalt, chiar si atunci cand suntem imbratisati. tu nici nu stii cum ma cheama, eu nici nu stiu cum arati. cu toate astea, ne visam in fiecare seara.
obisnuim sa ne intalnim la capatul curcubeului si sa povestim cat pentru 1000. culorile curcubeului nu-s aceleasi cand mana ta nu este asezata protector in jurul meu. picaturile de ploaie nu cad la fel de melodios fara fosnetul lin al parului tau langa urechea mea.
deja stim totul despre fiecare, si totusi nimic. stiu ca iti place asta si cealalta, dar nu si daca atat de sau altfel.
nici cartea de telefoane nu-ti stie numele, dar eu ti-am invatat palma pe de rost.
sucul nu e la fel de acidulat fara sclipirea din ochiul tau stang si stiu ca nici bomboana nu ar fi la fel de dulce fara obrazul meu drept. si buzele tale langa el.
am cutreierat deja toate parcurile impreuna, am lasat cate un semn pe fiecare banca: un cuvant, un gand, o vocala, un fir de par.
adorm gandindu-ma la tine si tu speri ca intr-o zi sa te gasesc. si eu as vrea sa pleci in cautarea mea. sa ne intalnim si sa fim la fel de incurcati ca si acum. inca nu ne-am atins, dar stim cu exactitate cati fiori ne iau pe sira spinarii si cati fluturi se nasc de fiecare data cand ne sarutam.