Nervi

M-am gandit sa angajez un criminal in serie si sa scap de ea. Sa fie ceva scurt si silentios. Sau poate nu, nu merita asta. Ar merita totusi sa *bla bla bla, chestii care nu trebuie sa le stie toata lumea* . Da profu de stiinte mi-a zis ca se uita el pe AXN Crime si ca ar fi cam prea scump. [ asta ar insemna sa renunt la inghetata, si nu pot sa fac asta] . Totusi nu pot sa mai rezist. Serios. Dupa ce imi bat capul o ora intreaga sa imi pregatesc un discurs cat mai lipsit de nervi, si dupa ce 5 minute am palavragit si i-am zis ce aveam de zis, *chestie care nu trebuie vazuta de toti* se uita la mine cu un zambet tamp pe fata si a plecat fara sa imi zica nimic. Nervii imi ieseau pe nas si nu am putut sa ii zic decat "multumesc" . Atunci s-a intors spre mine si mi-a aruncat un "bravo, ai un suflet foarte frumos" [ cititi ironia] si eu i-am mai multumit o data si i-am urat o zi buna si a plecat. Si asta nu e prima data cand ma lasa sa vorbesc aiurea si dup aia sa imi dau seama ca nici nu m-a luat in seama.
Am incercat sa nu o mai bag in seama, da' nu reusesc. PUR SI SIMPLU NU REUSESC! Nu stiu cum o sa supravietuiesc pana la sfarsitul anului sau pana la sfarsitul liceului. Ar trebui sa mananc inghetata dupa inghetata ca sa imi treaca nervii atunci cand o aud. In orele astea imi e dor de fostul meu telefon. Ala era alaturi de mine mereu si ma ajuta sa scap de nervi. [ unii care citesc asta probabil ca isi amintesc episodul cand am jucat fotbal cu telefonul prin Sibiu]. Puteam sa arunc telefonul ala si nici nu ii sarea carcasa. Si dupa ce m-a ajutat mult timp si dupa multi nervi aruncati o data cu el, preaminunatul meu telefon a hotarat ca trebuie sa ia o pauza. Asa ca s-a aruncat in cada.

Si cadou din partea mea:

Cu toate ca unii dintre voi s-au prins despre cine am vorbit, prefer sa ii ascund fata. :)